Managementul instituţiilor de presă

1. Manager este:

a) Cea mai veche denumire pentru ocupaţia de agricultor

b) Persoană care răspunde de politica de recrutare a personalului dintr-o întreprindere

c) Persoană care conduce, administrează, coordonează grupuri umane

d) Îngrijitor de cai

R: c

2. Cuvântul management în limba româna din:

a) Latina

b) Franceza

c) Engleza britanică

d) Engleza americană

R: d

3. Ce semnificaţie principală avea, la origine, latinescul munus ?

a) Autoritate, putere, (a) mâna (de la verbul „a mânui”)

b) Este un termen agricol

c) Tehnică primitivă a tunsorii la romani

d) Dresarea păsărilor spre a deveni vorbitoare (papagali, gaiţe, ciori)

R: a

4. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a) Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în act ele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

b) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului).

c) Resursele materiale. (Privesc varietatea furnizorilor, substitualitatea resurselor, preţurile diferenţiates condiţiile de plată, termenele de aprovizionare, costurile de transport).

d) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv)

R: c

5. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a) Resursele umane. (Aspectele care privesc recrutarea de personal prin selecţies dezvoltarea şi evaluarea personalului, motivarea şi definirea posturilors gestionarea situaţiilor conflictuales realizarea planurilor de carieră).

b) Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în actele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

c) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului).

d) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv).

R: a

6. Pentru o cât mai eficienţă realizare a managementului mai sunt necesare:

a) Componentele imateriale (ceea ce gândesc angajaţii în afara programului)

b) Tipul de structură organizaţională

c) Calitatea comunicării interne şi externe

d) Modul de elaborare a deciziilor

R: b, c, d

7. În funcţie de scopul activităţii, instituţiile mass-media pot fi clasificate în:

a) Comerciale, orientate către obţinerea de profit

b) Comerciale autonome

c) Integrate în grupuri economice mai mari

d) După modul de elaborare a deciziilor

R: a, b

8. În funcţie de scopul activităţii, instituţiile mass-media pot fi clasificate în:

a) De serviciu public (non-profit)

b) Subvenţionate din surse precum: partide, structuri guvernamentale, organisme de tip filantropic, organizaţii ale societăţilor civile, organizaţii economice sau administrative, fundaţii

c) După mărimea instituţiei

d) După modul de elaborare a deciziilor

R: a, b

9. În funcţie de gradul de implicare politică, instituţiile mass-media pot fi:

a) Neutre (nu afişează explicit adresarea la o anumită doctrină sau grupare politicăs sunt caracterizate prin echilibru şi echidistanţă)

b) Partizane (promovează explicit anumite valori, partide sau persoane, afişând o atitudine de tip propagandistic)

c) Culturale

d) Sportive

e) Petrecere a timpului liber

R: a, b

10. În funcţie de suportul utilizat pentru transmiterea mesajului, instituţiile de presă sunt încadrate în două mari tipologii:

a) Presă pe suport de hârtie (ziare, reviste, magazine, aşte publicaţii)

b) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

c) Presă gratuită

d) Promoţională

R: a, b

11. În funcţie de suportul utilizat pentru transmiterea mesajului, instituţiile de presă sunt încadrate în două mari tipologii:

a) Presă pe suport de hârtie (ziare, reviste, magazine, aşte publicaţii)

b) Presă gratuită

c) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

d) promoţională

R: a, c

12. În funcţie de criteriul tipologic (format, periodicitate), instituţiile de presă sunt încadrate în:

a) Presă pe suport de hârtie (ziare, reviste, magazine, alte publicaţii)

b) Presă cotidiană

c) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

d) Presă promoţională

e) Presă săptămânală

R: b, e

13. În funcţie de criteriul tipologic (format, periodicitate), instituţiile de presă sunt încadrate în:

a) Presă bilunară

b) Presă cotidiană

c) Presă audio şi audio-vizuală, pe suport electronic (radio, televiziune, multimedia)

d) Presă promoţională

e) Presă săptămânală

R: a, b, e

14. În funcţie de criteriul tipologic (format, periodicitate), instituţiile de presă sunt încadrate în:

a) Presă bilunară

b) Presă cotidiană

c) Trimestrială

d) Presă promoţională

e) Presă săptămânală

R: a, b, c, e

15. În funcţie de conţinut, avem:

a) Presă de largă informaţie (generalistă) cu articole diverse orientate către un public eterogens

b) Presă cotidiană

c) Trimestrială

d) Presă specializată (jurnalism specializat sau tematic) cu informaţii pe profiluri distincte: politică, economie, sport, loisir, familie, feminism, hobby-uri (grădinărit, interioare, casă) pentru copii, adulţi, minorităţi, etc.

R: a, d

16. Teoriile asupra structurii şi ambianţei, ale organizaţiei, activelor şi factorilor existenţiali, formează laolaltă conceptul de:

a) Climat

b) Cultură

c) Mediu

R: c

17. Conceptul de mediu are următoarele reprezentări:

a) Micromediu

b) Intermediu

c) Macromediu

d) Pseudomediu

. R: a, c

18. Unul dintre elementele de mai jos nu aparţine micromediului:

a) Furnizorii de informaţie

b) Furnizorii de materie primă necesară

c) Intermediarii (furnizori de servicii: desfaceres tipărire)

d) Publicul

e) Concurenţa

f) Organismele publice (bănciles grupurile de intereses opinia publică)

g) Furnizorii de cafea

R: g

19. Unul dintre punctele de mai jos nu aparţine Macromediului:

a) mediul economic

b) cadrul juridic

c) Intermediarii (furnizori de servicii: desfaceres tipărire)

d) mediul tehnic şi tehnologic

e) mediul demografic

f) mediul tehnic şi tehnologics

g) climatul politic (interns internaţional)

R: c

20. Produsele vândute de instituţiile mass/media sunt:

a) Informaţia (clienţii sunt chiar publicul)

b) Timpul cât publicul citeşte ori vizionează o emisiune

c) Distracţia (clienţii sunt chiar publicul si Televiziunile vând distracţie)

d) Spaţiul în sens de dimensiune al ziarelor sau receptoarelor (radio, tv, ecran de computer)

e) Audienţa (clienţii sunt animatorii) modalitatea o reprezintă vânzarea de ,,timp“ şi ,,spaţiu“ celor care doresc să-şi promoveze mesajele.

R: a, c, e

21. Mangementul instituţiilor mass/media presupune administrarea a trei categorii distincte:

a) a oamenilor

b) a informaţiei

c) a tehnologiei

d) a publicului

e) a audienţei

R: a, b, c

22. Deoarece categoriile adminstrate de manger (oameni, informaţie, tehnologie) se întrepătrund, acesta trebuie să-şi planifice activităţile pe:

a) Un singur nivel, al oamenilor.

b) Pe două niveluri, oameni si informaţie)

c) Pe trei niveluri (oameni, informaţie, tehnologie)

d) Planificarea se referă la activităţi (procese) si nu poate fi facută decât în termeni temporali.

R: c

23. Ca oglindă a activităţii procesuale, planificarea poate fi:

a) Pe termen scurt

b) Pe termen mediu

c) Pe termen lung

d) Nu există aceste tipuri de planificare

R: a, b, c

24. Planificarea pe termen scurt se referă la:

a) Scopurile imediate ale intreprinderii de presă

b) Scopurile îndepărtate ale intreprinderii de presă

c) Scopurile imediate, strict legate de tiraj ori audienţă, ale intreprinderii de presă

R: a

25. În publicaţii, planificarea pe termen scurt se realizează prin:

a)           Şedinţele de sumar

b) Hotărâri elaborate de consiliul de administraţie

c) Ajustarea tirajului în funcţie de cererea pieţei

R: a

26. Planificarea pe termen mediu se referă la:

a) Scopurile imediate ale intreprinderii de presă

b) Politica intreprinderii, cantitatea si calitatea produsului, ca ele sa fie constante

c) Mărirea constantă a tirajului ori audienţei

R: b

27. Planificarea pe termen lung se referă la:

a) Viziunea stabilită de consiliul de administraţie si aplicată de angajaţi

b) Calitatea produsului, care trebui să crească în mod constant

c) Mărirea constantă a tirajului ori audienţei

R: a

28. Procesul prin care se planifică şi se stabileşte conceptul, preţul, modul de promovare şi distribuţie a ideilor, bunurilor şi serviciilor menite a crea schimburi care satisfac obiectivele organizaţionale şi individuale, se numeşte:

a) Viziune

b) Calitate

c) Opţiune

d) Marketing

R: d

29. Managerii din mass-media trebuie să-şi cunoască bine clienţii (cititorii, ascultătorii, privitoriis cumpărătorii de spaţiu sau timp publicistic, advertiserii). De aici rezultă că ei oferă întâietate:

a) Cititorilor

b) Furnizorilor

c) Marketingului

d) Tirajelor sau audienţelor

R: c

30. Descoperirea dezideratelor consumatorilor şi modul prin care compania caută să satisfacă aceste dorinţe mai bine decât concurenţa se realizează prin:

a) Discuţii cu cititorii

b) Discuţii cu furnizorii

c) Cercetare

d) Tiraje tot mai mari.

R: c

31. Pentru a se putea lua decizii adecvate în privinţa marketingului (pieţei), sunt necesare următoarele date:

a) Mărirea şi structura pieţei

b) Tendinţele de evoluţie ale pieţei

c) Cerinţele clienţilor

d) Tiraje tot mai mari.

R: a, b, c

32. Rolul cercetării de piaţă este de:

a) A facilita managerului luarea de decizii corecte

b) Surprinde tematica din mass-media

c) Răspunde în scris obiecţiilor formulate de clienţi

d) De a stabili clasamente între tiraje

R: a

33. Cercetarea are, între altele, şi rolul de a prezenta advertiserilor produsul în detaliu pentru atragerea:

a) Tirajelor mai mari

b) Clienţilor

c) Publicităţii

d) De fonduri

R: c

34. Rolul cercetării de piaţă este de a oferi:

a) Certificate de bună funcţionare a presei

b) Un mediu multidisciplinar de funcţiune

c) Răspunsuri în scris la obiecţiile formulate de clienţi

d) Informaţie de calitate

R: d

35. Unul dintre punctele de mai jos nu se referă la etapele cercetării:

a) Stabilirea obiectivelor

b) Stabilirea grupului ţintă

c) Forma de guvernământ

d) Elaborarea planului

e) Colectarea informaţiilor

f) Procesarea

g) Elaborarea raportului

R: c

36. Tipul de cercetare este direct legat de :

a) Stabilirea obiectivelor.

b) Metoda folosită

c) Elaborarea planului

d) Procesarea

e) Elaborarea raportului

R: b

37. După definirea unei probleme (a cercetării de piaţă) se elaborează:

a) Plan de studiu.

b) O cercetare primară

c) O cercetare secundară

d) O cercetare exploratorie

R: a

38. Înainte de a se realiza un Plan de studiu (în cercetarea de piaţă), trebuie avute în vedere:

a) Ce se ştie despre chestiunea respectivă

b) Cât de multe informaţii trebuie colectate

c) Cât de important este ca rezultatele studiului să poată fi generalizate

d) Forma de redactare a cercetării

R: a, b, c

39. Pentru a fi sesizate legăturile văzute şi nevăzute care dinamizează activitatea unei instituţii de presă, aceasta trebuie privită din perspectivă:

a) Istorică

b) Organizaţională

c) Economică (financiară)

R: b

40. Ce se înţelege prin focus grup ? :

a) Studiu calitativ pe un nr. de 8-12 persoane

b) Studiu exhaustiv, făcut la nivelul întregului personal angajat

c) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute, conentrate în text

d) Studiu facut numai la nivelul conducerii instituţiei de presă

R: a

41. Prin cercetare cauzală se înţelege:

a) Stabilirea (cunoaşterea) modului de reacţie (în acest caz publicul consumator)

b) Răspunsul la întrebările specifice unui singur domeniu dintr-o structură mai amplă

c) Identificarea ideilor generale pentru ca, în final, să stabilească întrebările specifice

d) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute si, de aceea, accesibile oricui

e) Procesarea textelor în computer

R: a

42. Prin cercetare exploratorie se înţelege:

a) Identificarea ideilor generale pentru ca, în final, să stabilească întrebările specifice

b) Răspunsul la întrebările specifice unui singur domeniu dintr-o structură mai amplă

c) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute şi, de aceea, accesibile oricui

d) Procesarea textelor în computer

R: a

43. Prin cercetare descriptivă se înţelege:

a) Studiul unor situaţii , inclusiv asupra grupurilor umane, prezentate în detaliu

b) Identificarea ideilor generale pentru ca, în final, să stabilească întrebările specifice

c) Răspunsul la întrebările specifice unui singur domeniu dintr-o structură mai amplă

d) Furnizarea de informaţii foarte cunoscute şi, de aceea, accesibile oricui

e) Procesarea textelor în computer

R: a

44. Organizaţia este:

a) Un ansamblu de valori care e dat de scop, membri, context, piaţă şi mediul intern

b) O sumă de bunuri care aparţin instituţiei de presă

c) Rezultatul activităţilor economice (financiare) dintr-o instituţie de presă

R: a

45. Ca sistem, Organizaţia este compusă din:

a) Două subsiteme (inchis şi deschis)

b) Trei subsisteme (executiv, operaţional, reprezentativ)

c) Mai multe subsisteme (în funcţie de mărimea ei. un ansamblu de valori care e dat de scop, membri, context, piaţă şi mediul intern)

R: b

46. În cadrul organizaţiei, executivul are următoarele atribuţii:

a) Asigur ă activitatea de zi cu zi în toate privinţele

b) Se ocupa exclusiv cu resursa umană

c) Conduce şi controlează

d) Asigură stabilitatea financiară

R: c

47. În cadrul organizaţiei, reprezentativul asigură:

a) Aprovizionarea pentru baza materială a instituţiei de presă

b) Se ocupa exclusiv cu resursa umană

c) Conduce şi controlează

d) Asigură stabilitatea financiară

e) Asigur ă activitatea de zi cu zi în toate privinţele

f) Consultarea şi negocierea cu membrii organizaţiei

R: f

48. În cadrul organizaţiei, sistemul operaţional are una din următoarele atribuţii:

a) Asigură aprovizionarea pentru baza materială a instituţiei de presă

b) Se ocupa exclusiv cu resursa umană

c) Conduce şi controlează

d) Asigură stabilitatea financiară

e) Asigură activitatea de zi cu zi în toate privinţele

R: e

49. Structurile după care pot fi organizate organigramele pot fi:

a) Structura de tip piramidal, ierarhic, pe funcţiuni.

b) Structura de tip orizontals ce se pot aplica numai acolo unde există un grad înalt de specializare a produselor şi proceselor de muncă.

c) Structuri de tip oblic, care privesc ascendenţa si descendenţa intr-o carieră

d) Structuri amorfe, adica fără posibilitatea de a fi clasificate

R: a, b

50. Planul de comunicare îşi propune să urmărească:

a) Structura de tip piramidal, ierarhică, pe funcţiuni, a comunicării

b) Modul cum se desfăşoară comunicarea în interesul organizaţiei şi cu mediul socio-economic

c) Eliminarea structurilor amorfe din aria comunicarii.

R: b

51. În cadrul comunicării interpersonale, una din cele de mai jos este în plus:

a) Comunicarea scrisă: note interne, decizii, rapoarte, planuri, scrisori.

b) Comunicarea orală (interpersonală): se desfăşoară faţă în faţă sau telefonic

c) Comunicarea audo-vizuală:

d) Comunicarea olfactivă

R: d

52. Comunicarea scrisă are caracter:

a) Tranzitoriu

b) Final

c) Literar

d) Subiectiv

R: b

53. Comunicarea orală (interpersonală) prezintă avantajul că:

a) Este subiectivă

b) Foloseşte mijloace verbale şi nonverbales costurile fiind minime

c) Nu are caracter literar

d) Nu se conservă

R: b

54. Nu aparţine comunicării organizaţionale:

a) Comunicarea formală

b) Comunicarea senzorială

c) Comunicarea orală (interpersonală): se desfăşoară faţă în faţă sau telefonic

d) Comunicarea audo-vizuală:

e) Comunicarea verticală

f) Comunicarea pe orizontală

g) Comunicarea pe diagonală

h) Comunicarea informală

R: b, c, d

55. Procesul de recrutare se reprezintă în mod etapizat. Care dintre repere este în plus:

a) Analiza postului

b) Interviul

c) Fişa postului

d) Specificaţia de personal

e) Anunţul publicitar

f) Centralizarea CV-urilor

g) Filtrarea CV-urilor din care rezultă lista restrânsă

R: b

56. Procesul de selecţie se ocupă cu:

a) Analiza postului

b) Fişa postului

c) Interviul (etapa publicitară)

d) Anunţul publicitar

e) Centralizarea CV-urilor

f) Testarea (etapa obiectivă)

R: c, f

57. Între ceea ce doreşte să spună E(miţătorul) şi înţelege R(eceptorul) apar uneori diferenţe notabile. Obstacole în calea comunicării eficiente din organizaţii sunt denumite:

a) Blocaje de comunicare

b) Incapacitate de comunicare

c) Diferenţe de comunicare

d) Excepţii de comunicare

e) Comunicare zero

R: a

58. Diferenţa de putere (faptul că, în organizaţii, managerii hotărăsc modul în care se iau deciziile, iar prin controlul pe care ei îl exercită, încurajează sau restrâng participarea angajaţilor la diferitele trepte ierarhice) poate duce la:

a) Funcţionarea mai eficientă a comunicării

b) Comunicare zero

c) Blocaje de comunicare

d) Optimizarea relaţiilor interpersonale

e) Creşterea producţiei

R: c

59. Limbajul, mai precis unele formulări necorespunzătoare, conduc la:

a) Funcţionarea mai eficientă a comunicării

b) Comunicare zero

c) creşterea indicelui de eroare

d) Optimizarea relaţiilor interpersonale

e) Creşterea producţiei

R: c

60. În ceea ce priveşte limbajul utilizat în comunicarea organizaţională se recomandă evitarea:

a) Termenilor de specialitate

b) Termenilor sofisticaţi

c) Formulelor eliptice

R: b, c

61. În organizaţiile mari, mesajele trec prin mai multe paliere manageriale care filtrează informaţia, dar pot, cu acest prilej să o:

a) Deformeze

b) Precizeze

c) Amplifice

R: a

62. Limbajul este o formă abstractă de comunicare, el fiind expresia experienţei de viaţă sau a experienţei personale şi profesionale, a stării emoţionale, a relaţiei cu interlocutorii: De aceea, poate duce la:

a) Perceperea selectivă şi la subiectivitatea mesajului

b) Optimizarea informaţiei din mesaj

c) Precizări importante de natură tehnică

R: a

63. Barierele culturale (la „multinaţionale” unde indivizii provin din culturi diferite) sunt:

a) Benefice comunicării în organizaţie

b) Produc deficit în ceea ce priveşte comunicarea optimă

c) Declanşează sistemul competiţional

d) Asigură cele mai bune rezultate în muncă

R: b

64. În ceea ce priveşte limbajul utilizat în comunicarea din organizaţii, acesta nu poate fi perturbat de:

a) Comunicarea în exces. În organizaţiile mari, mesajele trec prin mai multe paliere manageriale care filtrează informaţia, dar pot, cu acest prilej, s-o deformeze

b) Perceperea selectivă şi subiectivitatea (limbajul este o formă abstractă de comunicare, el fiind expresia experienţei de viaţă sau a experienţei personale şi profesionale, a stării emoţionale, a relaţiei cu interlocutorii).

c) Barierele culturale (la „multinaţionale” indivizi provin din culturi diferite)

d) Dimpotrivă, toate acestea reprezintă factori de perturbare.

R: d

65. Cauzele unei comunicări eficiente în organizaţie sunt:

a) Ascultarea deficientă

b) Rezistenţă la critică

c) Percepţiei selectivă şi subiectivitatea

d) Simplificarea şi radicalizarea

e) Comentarea defensivă

f) Punctele de vedere diferite

g) Polisemia cuvintelor

h) Presiunea timpului

i) Barierele culturale

j) Toate cele de mai sus reprezintă cauze ale comunicării ineficiente

R: j

66. Cariera reprezintă:

a) O succesiune de funcţii, în ordinea crescătoare evoluţiei prin care trece angajatul în mod ordonat, care include atât viaţa profesională şi familială, cât şi corelaţiile dintre ele

b) O succesiune de evenimente strict personale, fără legătură cu profesia

c) Cele mai importante examene trecute în perioada şcolarităţii

d) Concursurile la care angajatul a participat înainte de deveni foarte cunoscut

R: a

67. Activităţile destinate dobândirii de cunoştinţe şi aptitudini specifice exercitării unei meserii sau realizării unei operaţiuni sunt rezultatul:

a) Deprinderilor înnăscute

b) Destinului

c) Relaţiilor interpersonale

d) Instruirii

R: d

68. În centrul interesului procesului de instruire se află:

a) Deprinderilor înnăscute

b) Relaţiilor interpersonale

c) Postul (sau sarcina profesională)

R: c

69. Instruirea are ca obiectiv principal:

a) Dezvoltarea /îmbunătăţirea aptitudinilor şi competenţelor angajaţilor

b) Restrângerea de personal

c) Atragerea de fonduri

d) Se referă la timpul liber al salariaţilor

R: a

70. Printre factorii care nu influenţează cantitatea şi calitatea activităţilor de instruire şi perfecţionare, se numără:

a) Amploarea schimbărilor din mediul exterior (schimbări tehnologice, noi prevederi legislative)

b)           Schimbări pe plan intern (noi procese de activitate, noi pieţe).

c)           Reducerea timpilor necesari acumulării cunoştinţelor necesare bunei funcţionări în organizaţie a noilor angajaţi

d) Toate acestea influenţează pozitiv instruirea şi perfecţionarea.

R: d

71. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Creşterea gradului de performanţă profesională a productivităţii

b) Menţinerea climatului de lucru existent în rândul angajaţilor

c) Stoparea declinului economic al instituţiei

R: a

72. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor angajaţilor

c) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: b

73. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Examinarea cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite cu alte prilejuri de angajaţi

c) Creşterea calităţii produselor şi a servirii clienţilor

d) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: c

74. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Examinarea cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite cu alte prilejuri de angajaţi

c) Menţinerea producţiei în vechii parametri

d) Policalificarea şi flexibilitatea profesională

R: d

75. Avantajele instruirii (perfecţionării) constau în:

a) Evitarea creşterii ratei şomajului

b) Examinarea cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite cu alte prilejuri de angajaţi

c) creşterea gradului de motivaţie al angajaţilor

d) „îngheţarea” calităţii produselor şi a servirii clienţilor

e) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: c

76. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Obţinerea de timp liber

b) Creşterea satisfacţiei personale

c) Micşorarea salariului

d) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: b

77. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Mai mult timp liber

b) Creşterea gradului de motivaţie al angajaţilor

c) Scăderea numărului de aptitudini

d) Scăderea valorii angajatului pe piaţa forţei de muncă

e) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: b

78. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Scăderea numărului de aptitudini

b) Anularea satisfacţiei personale

c) Diminuarea gradului de motivaţie al angajaţilor

d) Creşterea valorii angajatului pe piaţa forţei de muncă

e) Scăderea şanselor de promovare pe plan intern

f) Menţinerea producţiei în vechii parametri

R: d

79. Beneficiile instruirii (perfecţionării) la nivel individual constau în:

a) Menţinerea producţiei în vechii parametri

b)           Stoparea numărului de aptitudini

b) Diminuarea satisfacţiei personale

c) Scăderea gradului de motivaţie al angajaţilor

d) Eliminarea obligaţiilor angajatorului pe piaţa forţei de muncă

e) Îmbunătăţirea şanselor de promovare pe plan intern

R: e

80. Decizia în afaceri este un proces:

a) Premoniţial

b) Subiectiv

c) Conştient

d) Aleatoriu

e) Inutil

f) Opţional

R: c

81. Înainte de luarea unei decizii în afaceri trebuie îndeplinite una din condiţiile:

a) Existenţa unor obiective care trebuie atinse

b) Obiectivele trebuie să fie imposibil de atins

c) Nu trebuie avute în vedere limitele procesului decizional: bani, timp, muncă

R: a

82. În structura procesului decizional intră următoarele etape. Una dintre cele enunţate mai jos, nu face parte din procesul decizional. Care ?:

a) Definirea problemei (determinarea criteriilor de evaluare).

b) Formularea soluţiilor alternative (ierarhizarea criteriilor)

c) Evaluarea şi ierarhizarea soluţiilor alternative (după criteriile respective)

d) Anularea criteriilor de evaluare stabilite la punctele a, b şi c.

e) Faza decizională: alegerea soluţiei (decizia

f) Faza post decizională (soluţia este aplicată)

R: d

83. Care dintre următoarele sunt specifice procesului decizional din management?:

a) Decizii strategice

b) Decizii politice

c) Decizii tactice

d) Decizii operaţionale

e) decizii juridice

R: a, c, d

84. Deciziile strategice stabilesc:

a) Orientările de perspectivă şi vizează ansamblul activităţii economice a firmei

b) Numai o activitate sau o subactivitate a firmei

c) Doar îndeplinirea obiectivelor specifice şi individuale

R: a

85. Deciziile tactice stabilesc:

a) Orientările de perspectivă şi vizează ansamblul activităţii economice a firmei

b) Numai o activitate sau o subactivitate a firmei

c) Doar îndeplinirea obiectivelor specifice şi individuale

R: b

86. Deciziile operaţionale stabilesc:

a) Orientările de perspectivă şi vizează ansamblul activităţii economice a firmei

b) Numai o activitate sau o subactivitate a firmei

c) Doar îndeplinirea obiectivelor specifice şi individuale

R: c

87. Deciziile strategice se iau:

a) Repetitiv, pentru că se referă la perioade scurte

b) Pentru o perioadă mai mică de un an

c) În colectiv

R: c

88. Deciziile tactice se iau:

a) Repetitiv, pentru că se referă la perioade scurte

b) Pentru o perioadă mai mică de un an

c) În colectiv

R: b

89. Deciziile operaţionale se iau:

a) Repetitiv, pentru că se referă la perioade scurte

b) Pentru o perioadă mai mică de un an

c) În colectiv

R: a

90. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a) Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în act ele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

b) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului).

c) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv

d) Informaţia şi Tehnologiile, în care prima se referă la calitatea surselor şi timpul de răspuns, iar a doua la performanţa echipamentelors notorietatea firmelor producătoares costurile specifice achiziţionării diferitelor echipamentes termenele de amortizare)

R: d

91. Ce semnifică actualmente termenul managerial ?

a) Atributul de a conduce/ administra mijloacele unei întreprinderi

b) Calitatea de a fi un bun agricultor

c) Se referă strict la locul de dresaj al cailor

d) O disciplină umanistă

R: a

92. Ansamblul de definiţii pe care oamenii le deţin la un anumit moment despre tot ceea ce există şi se petrece în jurul lor – reprezentarea acestora despre lume (simboluri, norme, legi, valori) formând un stil care defineşte într-o manieră aparte, se numeşte:

a)           Cultură organizaţională

b)           Marketing

c)           Leadership

R: a

93. Activitatea managerului într-o instituţie presupune existenţa unuia dintre următorii factori :

a)           Resursele estetice (Aspectele care se referă la atitudinea faţă de frumos, existentă în act ele comunicării interpersonale, estetica influenţând stilul de viaţă din instituţie).

b) Resursele fizice (Aspectele care se referă se referă la condiţia fizică a personalului)

c) Resursele financiare. Se referă la persoane fizice şi juridice (prin contractele de publicitate) şi la persoanele fizice şi juridice – clienţi ai produselor specifice din media.

d) Resursele spirituale (Aspectele care se referă se referă la cultura generală a celor care fac parte din colectiv)

R: c

94. Leadership-ul reprezintă un atribut al

a) Managerului

b) Colectivelor de angajaţi, însumate

c) Personalului financiar

d) Resurselor umane

R: a

95. Leadership-ul reprezintă capacitatea managerului de a:

a) Determina oameni să acţioneze

b) Lua decizii în chestiuni financiare

c) Menţine aceiaşi colaboratori

R: a

96. Ştiinţa tehnicilor de conducere a întreprinderii se numeşte:

a) Cultură organizaţională

b) Carieră

c) Faliment

d) Management

R: d

97. Teoreticieni consideră cea mai importantă sarcină a managerilor:

a)           Menţinerea parametrilor de funcţiune ai întreprinderii

b)           Planificarea

c)           Relaţia cu firmele concurente

d)           Stabilirea de contracte cu terţii

R: b

98. Teoria nevoilor umane a fost stabilită de:

a) Marconi

b) Watzkawicz

c) Freud

d) Maslow

R: d

99. Teoriile nevoilor umane furnizează o privire de detaliu asupra a ceea ce înseamnă:

a)           eşecul în carieră

b)           lucrul în echipă

c)           motivarea

d)           competiţia

R: c

100. Elementele care asigură succesul unei publicaţii ţin de:

a)           Format

b)           Stil

c)           Distribuţie

d)           Mangement

e)           Periodicitate

R: (sau a+b+c+e)

1.   Dupa Aristotel, retorica are ca obiect domeniul adevarurilor

2.   Retorica, in viziunea lui Aristotel, este facultatea de a cerceta

3.   La Aristotel, dovezile extratehnice

4.   La Arsitotel, dovezile tehnice au urmatoarele caracteristici:

1. sunt inventate de orator

2. sunt identificabile cu ethos, pathos si logos

3. exista inaintea discursului

4. sunt reprezentate de caracterul vorbitorului

5.   Ethos-ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie:

1. dispozitia afectiva a auditoriului

2. caracterul vorbitorului

3. o dovada tehnica

4. o dovada extratehnica

5. discursul oratorului

6. sentimentele oratorului

6.   Pathos-ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie:

1. dispozitia afectiva a auditoriului

2. o dovada extratehnica

3. caracterul oratorului

4. o dovada tehnica

5. discursul oratorului

6. caracterul auditoriului

7.        Logos-ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie:

1. caracterul auditoriului

2. sentimentele oratorului

3. o dovada tehnica

4. o dovada extratehnica

5. discursul oratorului

6. caracterul oratorului

8.   Dupa Aristotel, demonstratia in cadrul discursului oratorului se obtine prin:

1. entimema

2. exemplu

3. stil

4. corectitudine gramaticala

5. adecvare la context

ANS:  B

9.   Entimema, in retorica aristotelica, reprezinta:

1. o inductie

2. o deductie

3. un silogism

4. un paralogism

5. un rationament deductiv

10.   Exemplul, in retorica aristotelica, reprezinta:

1. o inductie

2. o deductie

3. un paralogism

4. o dovada tehnica

5. o entimema

6. o dovada extratehnica

11.   Genurile retoricii, dupa Aristotel, sunt:

1. poietic

2. practic

3. demonstrativ

4. comunicativ

5. deliberativ

6. judiciar

7. semantic

12.   In cadrul retoricii aristotelice, genul demonstrativ are in vedere

13.   In cadrul retoricii aristotelice, genul judiciar are in vedere

14.   In cadrul retoricii aristotelice, genul deliberativ are in vedere

15.   In cadrul retoricii aristotelice, genului demonstrativ ii sunt proprii

16.   In cadrul retoricii aristotelice, genului juridic ii sunt proprii

17.   In cadrul retoricii aristotelice, genului deliberativ ii sunt proprii

18.   Partile necesare ale discursului, conform retoricii aristotelice, sunt

1.exordiu

2.afirmatia

3.naratiunea

4.confirmatia

5.peroratia

6.epilog

19.   Potrivit retoricii aristotelice, naratiunea

20.   Potrivit retoricii aristotelice, utilizarea corecta a limbajului din punct de vedere gramatical  este un criteriu al

21.   Inceputurile retoricii judiciare se leaga de

22.   Primii profesori de retorica in Atena au fost

ANS:  B

23.   Acceptiunea negativa a termenului de sofist este proprie lui

1. Aristotel

2. Platon

3. Protagoras

4. Socrate

5. Isocrate

24.   Printre acuzele aduse sofistilor in antichitatea greaca se numarau:

1. sofistica este o stiinta aparenta

2. sofistica este profesata cu plata

3. sofistica este un pericol pentru democratie

4. sofistica a contribuit la pierderea puterii de catre aristocrati

5. sofistica sprijina traditia religioasa

25.   Maxima “omul este masura tuturor lucrurilor, a celor care exista, in ce fel exista, si a celor care nu exista, in ce fel nu exista”, apartine lui:

26.   Metoda argumentativa proprie lui Protagoras se sprijina pe urmatoarele teze:

1. sa pornesti intotdeauna argumentatia de la premise necesare

2. orice enunt trebuie sa se intemeieze pe date ale simturilor

3. cu privire la fiecare lucru exista doua rationamente, unul opus celuilalt

4. sa faci mai puternic argumentul mai slab in detrimentul celui mai puternic

27.   Tehnica antilogiei, specifica sofistilor, consta in

28.   Dupa Prodicos forta persuasiva a retoricii tine de

29.   Dintre sofisti, cel care s-a ocupat cu studiul sensurilor cuvintelor si al sinonimiei a fost

30.   Situarea retoricii, alaturi de politica, etica, limbaj sau educatie, printre temele dominante ale speculatiei sofiste se datoreaza in special

31.   Tetralogiile lui Antiphon oratorul cuprind urmatoarele momente:

32.   Partile discurdului, dupa Antiphon oratorul, sunt:

1. exordiu

2. digresiunea

3. pregatirea auditoriului

4. naratiunea

5. demonstratia

6. probele

7. epilogul

8. peroratia

33.   Oratorul grec, ce este acuzat de impietate si este achitat in urma rostirii discursului “Despre Misterii”, este

34.   Singurul discurs judiciar rostit de Lysias in fata tribunalelor ateniene se numeste:

35.   Discursul “Despre mostenirea lui Kiron”, privitor la o afacere de succesiune, reprezinta capodopera oratorului grec

36.   Urmatoarele discursuri apartin oratorului Isocrate:

1. Filipicele

2. Panatenaicul

3. Impotriva lui Eratostene

4. Areopagiticul

5. Olinticele

6. Panegiricul

37.   Discursurile prin care Isocrate urmareste critica sofistilor sunt urmatoarele:

1. Panatenaicul

2. Elena

3. Busiris

4. Areopagiticul

5. Panegiricul

38.   Discursul lui Isocrate intitulat Panegiricul are ca tema

39.   Discursul Filipicele, indreptat impotriva regelui Filip al II-lea al Macedoniei, apartine oratorului grec

40.   Discursurile grupate sub titulatura de Olinticele, avand ca subiect cetatea cu locuitori de neam grecesc, Olynthos, ce cazuse sub dominatia regelui Filip al II-lea al Macedoniei, apartin oratorului grec:

41.   Discursul prin care Eschine, riposteaza la invinuirea ca ar fi tradat interesele Atenei cu prilejul activitatii ca ambasador la curtea regelui Filip al II-lea al Macedoniei se numeste

42.   Discursurile prin care Demostene acuza iar Eschine se apara cu privire la partizanatul celui de-al doilea cu regele Filip al II-lea al Macedoniei, se intituleaza identic, numindu-se

43.   Cel mai important discurs ramas de la oratorul grec Hiperide se numeste

44.   Discursul intitulat “Impotriva lui Leocrate”, prin care sunt criticate moravurile decazute si sunt aparate legile, apartine oratorului grec

45.   Stilul oratoric asianist este:

46.   Stilul oratoric asianist (aticist) este:

47.   Denumirea directiei oratorice elborate de Cicero, ca sinteza a asianismului si a aticismului, este:

48.   Dupa Cicero partile elocintei sunt:

1. exordium

2. inventio

3. dispositio

4. argumentatio

5. elocutio

6. memoria

7. pronuntiatio

8. peroratio

49.   Discursurile intitulate Filipicele, indreptate impotriva lui Marcus Antonius, apartin lui

50.   Urmatoarea lucrare retorica nu apartine lui Cicero

51.   In dialogul De oratore, Cicero accentueaza necesitatea corelarii oratoriei

52.   In tratatul Brutus Cicero polemizeaza cu stilul oratoric

53.   Tratatul lui Cicero intitulat Orator evidentiaza:

1. modelul ideal al oratorului

2. importanta filosofiei in formarea oratorului

3. critica asupra asianistilor si neoaticistilor

4. importanta dovezilor tehnice in discurs

54.   Cele trei stiluri de elocinta evidentiate de Cicero in tratatul Orator sunt:

1. epideictic

2. inalt sau sublim

3. mediu sau temperat

4. simplu

5. demonstrativ

6. deliberativ

7. juridic

55.   Conform tratatului Orator al lui Cicero, functia tripartita a discursului oratorului se refera la:

56.   Lucrarea Institutio oratoria apartine lui

57.   In lucrarea ce nu s-a pastrat, De causis corruptiae eloquentiae, Quintilian incearca sa explice

58.   In cartea I a lucrarii  Institutio oratoria Quintilian evidentiaza

59.   Motivele decadentei oratorice relevate de Tacitus in Dialogul despre oratori sunt:

1. opozitia dintre filosofie si retorica

2. lipsa unei culturi adevarte

3. depravarea sociala

4. existenta unui regim politic autoritar

60.   Vizand vechiul ideal retoric, intruchipat de Cicero in primul rand, Tacitus propune in Dialogul despre oratori

61.   Considerarea sofistilor ca falsi educatori este facuta de

62.   In dialogul Euthydemos, Platon incearca sa demonstreze cu privire la contradictie, caracteristica metodei sofistilor,

63.   In dialogul Gorgias, retorica este considerata de catre Platon ca fiind

64.   In dialogul Gorgias, Platon considera ca, spre deosebire de filosofie care apeleaza la ratiune, retorica apeleaza la

65.   In dialogul Phaidros, Platon apreciaza ca fundamentul adevaratei retorici trebuie sa fie

66.   In dialogul Phaidros, Platon considera ca pentru a obtine persuasiunea, retorica trebuie sa se bazeze pe

67.   Dupa Platon, sofistica si retorica se ocupa de

68.   Definirea sofistului, de catre Platon ca “negutator cu privire la invataturile sufletului”, apare in dialogul

69.   Definirea sofistului, de catre Platon, ca “traficant de invataturi”, apare in dialogul

70.   Singurul dialog in care Platon considera ca retorica poate ajunge la adevar, dar numai prin intermediul filosofiei, este

71.   Conceptul de situatie retorica se refera la

72.   Discursul politic corespunde

73.   Discursul epideictic este sinonim cu

74.   Dispositio se refera la

75.   Inventio se refera la

76.   Narratio reprezinta partea discursului care se refera la

77.   Confirmatio reprezinta partea discursului care se refera la

78.   Reprehensio reprezinta partea discursului care se refera la

79.   Elocutio se refera la

80.   Partitio reprezinta partea discursului ce se refera la

81.   Genurile retorice ilustrate de activitatea lui Antim Ivireanul sunt:

1. genul demonstrativ

2. genul deliberativ

3. genul judiciar

82.   Prima lucrare de retorica romaneasca apartine lui

83.   In lucrarea lui Ioan Molnar Piuariu, retorica este considerata

84.   In lucrarea sa Ioan Molnar Piuariu, fixeaza terminologia retoricii utilizand procedeele:

1. deductiei

2. adaptarii

3. imprumutului

4. inductiei

85.   Principalul autor din care Ioan Molnar Piuariu s-a inspirat in scrierea lucrarii sale de retorica este

86.   Termenul lui Ioan Molnar Piuariu pentru inventio este

87.   Termenul lui Ioan Molnar Piuariu pentru dispositio este

88.   Termenul lui Ioan Molnar Piuariu pentru elocutio este

89.   Cea de-a doua lucrare de retorica romaneasca apartine lui

90.   Principalii autori pe care Simeon Marcovici ii citeaza in lucrarea sa de retorica sunt:

1. Cicero

2. Tacitus

3. Quintilian

4. Platon

5. Socrate

91.   Termenul utilizat de Simeon Marcovici in lucrarea sa de retorica pentru a desemna genul demonstrativ este

92.   Termenul utilizat de Simeon Marcovici in lucrarea sa de retorica pentru a desemna genul deliberativ este

93.   Lucrarea “Ritorica romana pentru tinerime” apartine lui

94.   Figurile de stil sunt definite de cei mai multi dintre autorii moderni ca

95.   Sursele expresiei sau cuvantului figurat sunt:

1. insistenta

2. simetria

3. entimema

4. ambiguitatea

5. plasticitatea

6. deductia

96.   Insistenta si simetria in cadrul figurilor retorice sunt realizate prin:

1. economie a expresiei

2. repetitie

3. substitutie

4. amplificare

97.   Ambiguitatea in cadrul figurilor retorice este realizata prin:

1. economie a expresiei

2. repetitie

3. substitutie

4. amplificare

98.   Plecand de la reperele tehnice la care se rezuma esenta vorbirii si scrierii figurate, figurile de stil sunt clasificate in patru grupe, trei dintre ele fiind reprerzentate de figurile repetitiei, figurile ambiguitatii si figurile plasticitatii, iar cea de-a patra de

99.   Conform clasificarii figurilor de stil in figuri de sunet, figuri sintactice, figuri semantice si figuri de gandire, permutarea sau inversiunea apartine

100.   Conform clasificarii figurilor de stil in figuri de sunet, figuri sintactice, figuri semantice si figuri de gandire, tropii de un singur cuvant sau de mai multe cuvinte apartin

Eu: “Cum te voi recunoaste?”

Domnul Bolog: “Ai sa vezi!”

<<Am sa vad ce… e plin de oameni… cum crede el ca il voi recunoaste… stau ca fraierul aici si il astept! E 19 fara 5! Trebuie sa apara in orice secunda…>>

“Nu te supara… e ocupat scaunul?”

<<Ridic privirea de la ceas! In fata mea nu era decat un pustan desirat, cu parul dezordonat>>

Eu: ” Nu, nu este… poti sa-l iei… mai sunt destule!

“Nu ai inteles… pot sa ma asez la masa cu tine?…Ma voi ridica atunci va veni acel cineva pe care astepti… am o idee:”

<<Poate fi el Domnul Bolog? Imposibil!>

“Vrei sa auzi ideea mea? Nu conteaza: Eu iti voi spune ceva despre tine… daca gresesc… voi cauta alt loc sa stau, daca nu gresesc ma voi aseza aici! Ei cum e?

Eu: “Fie! Daca vrei tu!”

<<Nici nu termin de zis propozitia si pustanul se aseaza la masa!”

“Esti pregatit? Te tii bine?”

<<Baga un zambet ce nu-mi poate inspira decat incredere si ma priveste direct in ochi numai pentru 3 secunde ca apoi sa zica>>

“Sunt puterile mele paranormale”…<<cu mainile la tample si ochii inchisi imi zice:>>”Aaaasteeeepti pe cinevaaa…”<< si deschide un ochi la mine si ma priveste parca in cautarea unei aprobari>>  

Eu:” Astea nu sunt puteri telepatice… e doar o banuiala… oricine putea sa banuiasca asta!”

“Ai dreptate!Dar tu astepti un baiat… intarzie? Nu… mai are doua minute… intalnirea e la 19… nu stii cum arata… dar in mod clar si sigur nu are cum sa fie persoana mea… nu ma incadrez profilului facut de tine pentru acea persoana…<< se opreste din turuit, ma priveste zambind si arunca un “banuiesc ” la final>>

Eu: “Tot nu ai puteri paranormale… desi pot spune ca sunt impresionat… ai vazut toate astea in comportamentul meu?”

<<Duce mainile la tample inchide ochii si spune:>> “Daaaa!”<<deschide ochii, zambeste, se uita la ceas…se ridica in picioare si spune: “Sper ca nu am intarziat!E 19 fara 20 de secunde… eu sunt Domnul Bolog”<< si intinde mana ca sa dea noroc cu mine, dar inainte ca eu sa-mi intind mana el si-o retrage pe a lui, se aseaza si ma intreba: “Cum te asteptai sa fiu? Ce profil mi-ai dat?” 

Eu: “Ma asteptam la ceva mai boem… si poate ceva mai evident… pana la urma trebuia sa te recunosc”

Domnul Bolog: “Am pantaloni portocalii… sunt boemi pantalonii mei… iar tricoul cu I love Domnul Bolog e la spalat… dar comportamentul meu nu a fost evident?”

Eu: “A fost, dar tot nu arati ca ce ma asteptam eu… e greu de explicat… ”

Domnul Bolog: “Inteleg… sa trecem la subiect… ce vroiai sa vorbesti cu mine?”

Eu: ” Te citesc de cand ai inceput sa scrii… si am observat cu mare bucurie ca de-a lungul perioadei ai evoluat… subiectele tale au avut un curs logic, stilul ti s-a imbunatatit… dar…”

Domnul Bolog: “Dar sunt pe moarte… am avut parte de apogeul meu, iar acum sunt in decadere… nu mai scriu atat de des… nici muzica nu mai postez… nici la comentarii nu mai raspund… iar faptul ca sunt in sesiune nu e o scuza… corect?”

Eu: “Exact… e parca nu te mai gandesti la blog, parca iti este scarba de el si cu siguranta dupa tentativa ta de ati renova blogul ai realizat ca jumatate din el nici macar nu te mai reprezinta!”

Domnul Bolog: “Sunt obosit… am ajuns deja la varsta la care lumea are asteptari de la mine… in mai putin de un an ma casatoresc, pregatirile imi ocupa timpul, sunt in sesiune iar minte mea vizeaza numai politologie si epistemologie, si in final este vara… iar eu vara nu pot exista… atunci apari tu! Tot sezonul rece hibernezi in mine… observi mut tot ceea ce fac si astepti linistit venirea vacantei… moment in care ma sfasii pe dinauntru, te zbati cu toata fiinta ta si in final, ca in fiecare an, negresit, preiei controlul!”

Eu: “E vremea mea si ma bucur ca accepti ce se intampla cu tine… vei renaste te asigur de asta… deja am inceput pregatirile pentru cand se va termina vacanta!”

Domnul Bolog:” Ma bucur ca am vorbit cu tine… sa ai grija tu de restul… am plecat” <<si inchide ochii>>

……………………………………………………………………………………………………………………………………

Deschid ochii… sunt singur la masa… acum stiu ce trebuie sa fac… trebuie sa pregatesc foile pentru cand inspiratia mea va reveni… pentru cand Domnul Bolog va renaste…

THE END

P.S.: acestea fiind spuse… va invit pe http://domnubolog.blogspot.com/  unde momentan este in contructie si unde pentru perioada intregii veri voi posta numai articole vechi… practic ma mut si imi va lua o vara intreaga… ca de data asta cand se v-a termina mutatul sa nu mai am de muncit la nimic… sa nu mai am de corectat… sa am tagurile puse corect si in final sa ma reprezinte blogul!

Va propun sa continuati in a ma urmari chiar si pe perioada verii, caci unele articole vor fi modificate in ton cu noua mea personalitate!

Va multumesc pentru intelegere si sper ca nu va deranjeaza sa mutati blogroll-ul de pe wordpress pe blogspot! (Anuntati-ma de add pe pagina Blogroll)

In sfarsit sunt aici… am mai fost anul asta pe motoare… e teritoriul meu… sunt legat de acest loc ca de Vama… dar azi… azi ma voi intalni cu EL. Il urmaresc de cand l-a indexat google-ul… imi place cum scrie, imi place cum gandeste… de cat timp astept ziua asta… cata vreme mi-a luat sa-mi fac curaj sa-i trimit mail-ul si sa-i propun intalnirea! Dar e vara… norocul a fost cu mine. Ce conversatie ciudata am avut cu el pe mess…:  >>

Domnul Bolog: “Hei… cu ce vant pe la mine?”

Eu: “Salut… nimic special vroiam doar sa iti spun ca imi place cum scrii…”

Domnul Bolog: ” Curaj! Spune! Nu mi-ai dat add doar pentru atat… ce nelamuriri ai?

Eu: “loool… pana aici am putut sa prevad conversatia… ma intreb oare ce vei raspunde la ce urmeaza sa-ti propun…”

Domnul Bolog:” Nu te mai intreba si intreaba-ma!”

Eu: “Pe masura asteptarilor… ma bucur ca puratam aceasta conversatie… uite care e faza… trebuie sa vorbesc cu tine in persoana… “

Domnul Bolog: “Fie… oricum ma plictiseam in casa… azi la 19 pe motoare vino singur, du-te in foisor, asteapta-ma acolo!”

Eu: “Cum te voi recunoaste?”

Domnul Bolog: “Ai sa vezi!”

<<Am sa vad ce… e plin de oameni… cum crede el ca il voi recunoaste… stau ca fraierul aici si il astept! E 19 fara 5! Trebuie sa apara in orice secunda…>>

 VA URMA!

                                                                                                              Vizionare placuta!

Daca as putea sa ma teleportez (scriu telegrafic ca altfel aberez):

De dimineata m-as trezi la 8 si m-as teleporta gol direct pe veceu… de multe ori din cauza presiunii demonului ce vroia sa iasa din mine a trebuit sa ma tarai pana la baie!

Sters… Teleportat in dus…spalat putin teleportat ud si plin de spuma pe masa/patul unei fete la alegere… poate a vreunei dintre cititoarele mele:P!

Teleportat inapoi in dus… Spalat de voma/mancarea tipei sau poate de transpiratie dupa o partida! Imbracat…teleportat in bucatarie… mancat! Teleportat pe bloc… Saritura! Teleportat pe strada in ultima secunda… Localizat gagica …pus mana pe fund… teleportat prin invaluire…pus mana pe tzatze… teleportat in Mall in orice sala de cinematograf vreau eu…vizionat film, logic… teleportat la facultate… sa ma cac pe ea de facultate ca e asa departe! E atat de departe incat ar trebui sa ma teleportez de vreo 3 ori… sa ma cac pe ei… cine a mai vazut facultate de jurnalism in politehnica? Teleportat dupa ore acasa lasat mizeria de ghiozdan… teleportat la prietena mea… scos prietena prin lume… pana mea cred ca mi-as construi o casa pe vreo insula tropicala nelocuita… bronzat cu prietena, baita in ocean cu prietena, sexutz cu prietena… teleportat inapoi in capitala jegului… lasat prietena in fatza portii… teleportat … cacat eu nu cred ca m-as mai intoarce acasa… la vremea lui am zis ca e o porcarie filmul jumper… dar daca as putea sa ma teleportez cu siguranta as lua cam aceleasi decizii… nu acelesi pana la capat dar as avea bani sa-mi cumpar un apartament! Bani castigati… nu furati din banca… oribil… in plus romania moare de foame si de saracie oricum… sa mai fur si eu bani? Multe meserii ar fi floare la ureche daca ne-am putea teleporta… cate meserii am putea tine?… livrari de orice fel, turism ilegal (platit de client evindent), munca in cadrul politiei(as fi cel mai destept politist), spionaj, transport de marfuri…etc etc etc.

Dintre toate superputerile existente teleportatul intra in top 5 in opinia mea datorita utilitatii ei. O astfel de putere controlata la perfectiune ar transforma orice om in o fiinta de temut si de respectat… singurul inamic al unui om cu astfel de puteri ar fi moartea de batranete… dar cu astfel de puteri viata ar primi alt sens!

In opinia mea oamenii sunt nascuti egali… contextul in care sunt nascuti, viata pe care o au, interesul pentru anumite domenii comparativ cu altele, anturajul si in final sitatia financiara creeaza diferente. In acelasi timp cred ca noi, oamenii avem deja capacitatea de zbor, teleportare, invizibilitate sau alte ineptii, DAR nu putem sa le utilizam inca! Suntem o specie tanara si inca nu ne cunoastem limitele… folosim doar 3?!? % din creier… restul cu ce se ocupa… de ce am fi capabili daca ne-am controla corpul pe deplin: restructurare celulara, consumul eficient al energiei, vindecarea bolilor si poate abilitati pe care acum le numim supranaturale!

Teoretic am fi capabili de orice… practic suntem inca niste copii… mai avem multe de invatat! Ce vad eu ca solutie la o planeta plina de grasi lenesi care se teleporteaza de pe canapea pana la mec sa-si cumpere un mecnughets este antrenarea acestui talent prin munca grea si nu dobandirea lui pe de-a moaca din nastere! Astfel teleportarea ar fi doar pentru elita societatii… pentru cei cu ambitie si cu un simt moral sanatos!

Chiar si asa teleportarea ar fi o chestie suspecta deoarece orice putoi ambitios care trece prin antrenamente si ajunge la un stadiu avansat de teleportare ar fi capabil sa se teleporteze intr-o banca si sa ciordeasca tot ce vede! De asemene teleportarea vazuta prin prizma zilelor noastre ar insemna decaderea economiei: industrii precum cele ale transportului public, turismului sau combustibilului ar falimenta! Securitatea oamenilor ar deveni nula iar terorismul ar lua o amploare mondiala!

Ce fel de teleportare? Aici e buba… nu stiu… cred ca varianta cea mai plauzibila pentru corpul uman ar fi ceva asemanator cu teleportarea lui NightCrawler din X Men! O teleportare limitata pe distante direct proportionale cu antrenamentul si energia pe care o are fiecare individ! Cum se intampla teleportarea la acel personaj? Din cate imi amintesc baiatu, cand se teleporta, trecea initial printr-o alta dimensiune, unde stationa o perioada imperceptibil de scurta ca apoi sa se teleporteze in locul dorit! La fel si in cazul nostru dimensiunea ar fi o rascruce a tuturor drumurilor(infinite la numar)… sau mai bine zis o scurtatura!

Am ales aceasta varianta deoarece varianta cu gaura de vierme e fizic imposibila datorita instabilitatii gaurilor si a atractiei gravitationale ce ar imprima-o asupra corpului uman!

Daca mai continui mult nici eu nu o sa mai inteleg ce scriu… scurtam povestea: Daca te-ai putea teleporta ce ai face? In articolul viitor!